Dupa unele studii, riscul de a fi supraponderal este sub 10% daca nici unul din parinti nu e gras, urca la 40% daca unul dintre parinti e supraponderal si ajunge pana la 80% daca ambii parinti sunt obezi.

In total, aproape 20 de gene sunt implicate, direct sau indirect, in mentinerea greutatii corporale, dar rolul lor nu este pe deplin elucidat.
Daca ni se pare excesiv sa ne cantarim zilnic, supravegherea regulata a greutatii corpului este cel mai bun mijloc de a aprecia cantitatea de grasime depusa. In mod normal, depozitele de grasime ale organismului reprezinta 18 - 25% din greutatea corporala la femei si 10 - 20% la barbati.

Greutatea ideala este, fara indoiala, cea mai buna pentru sanatate.
Excesul, ca si deficitul, putand fi nefaste.Exista mai multe mijloace pentru a estima greutatea ideala, fie cu ajutorul tabelelor, fie cu al formulelor.
Cele mai cunoscute sunt determinarea indicelui de masa corporala (IMC) si formula lui Lorenz.

IMC = greutatea / (inaltimea)*2(kg / m*2).
IMC normal este cuprins intre 18,5 si 25 kg / m.
Supragreutatea corespunde unui IMC intre 25 si 29,5.
Vorbim despre obezitate pentru valori intre 30 si 34,9 (obezitate grad I), intre 35 si 39,9 (obezitate grad II) si peste 40 (obezitate grad III).

Formula lui Lorenz: greutatea ideala = T - 100 - (T - 150) / N, unde T este inaltimea (in cm) si N este 2 pentru femei si 4 pentru barbati.

O persoana este considerata supraponderala daca greutatea reala depaseste cu mai mult de 10% greutatea ideala si obeza daca depaseste cu 120% greutatea ideala.